La provocarea celor de la Blogal Initiative am inviat trecutul . In copilarie am avut 2 iubiri : jocurile cercetasesti si judo-ul.
La cercetasi avem Bandiere : bandiera spatiala, bandiera lunga etc. Adica, era un stegulet pe care trebuia sa-l capturam, in diferite conditii - pe echipe, singuri, prin obstacole etc. Alergam cat ne tineau plamanii si inca putin dupa. La inceput era doar instinct : vrei steguletul - si alergi sa fii cel mai rapid. Dupa care au aparut strategiile : iti cunosteai limitele si invatai sa le compensezi.
Pentru mine, o copilarie fericita implica miscarea in aer liber si ofera un cadru de dezvoltare - asta pentru mine au fost cei ... 10 ani de cercetasi.
A doua iubire a fost Judo-ul.... nici macar nu exista cuvinte sa descriu "calea blandetii". E autocontrol, e dezvoltare, e miscare, e arta, e fairplay si o mie de alte lucruri. Il recomand tuturor. Primul lucru pe care-l inveti la judo este sa cazi. Da - ai citit bine! Sa cazi. Cum poti sa cresti daca nu stii sa aterizezi cu bine pe partea din jos a clasamentului vietii? Asta - metaforic vorbind. Fizic, e bine sa inveti sa iti amortizezi caderile, pentru ca mai toti avem o tranta cu podeaua, sau un alunecat pe gheata sau orice - si e foarte bine sa avem cat mai putin traumatisme. La judo asta iti intra in reflex : inveti sa "nu cazi ca o balega" - sa te redresezi in cadere. Doar acum cand scriu aceste randuri imi dau seama cat de mult m-a ajutat in viata. In sportul de performanta copilul afla prima data cum conteaza orice fractiune de secunda. La judo iti dezvolti agilitatea, musculatura, capacitatea pulmonara - si acum imi amintesc cat de mandra eram la scoala, unde eram monitorizati - si eu aveam cele mai bune rezultatate.
Am povestit si cu Alin despre ce face el in copilarie : isi lua un triplu tuberman, 2 caiete si pana seara nu mai era. Mi-a povestit si cum jucau capra si au spart un perete la scoala.
Eh.. el era mai altfel. Dar facea muuulta miscare - ceea ce nu s-a mai intamplat cu nici unul din noi doi dupa ce-am primit masina. Cam de 5 ani singurul sport era o ora de zumba / saptamana. Si e putin, dar daca nu as fi facut sport cand eram mica - azi probabil ca as fi fost un om care in carje. Masina iti prosteste muschii. Te leneveste. Pentru un adult care nu a facut niciodata miscare la viata lui, e greu atunci cand are dureri de spate insuportabile sa se apuce de intarirea musculaturii. Asa ca nu mai asteptata ! Hai de maine la cea mai mare ora de sport.
Tu cata miscare faceai in 1996? Daca nu faceai prea multa, ai o sansa maine, 11.07.2015 - in Piata Sfatului ( Brasov).
Cred ca e nevoie doar sa privesti putin afisul si iti amintesti de tot ceea ce ai pierdut in ultimii ani stand pe canapea.
Si cum se spune ca nu e bine sa lasi pe maine ce poti face azi, pana ma duc la Zumba maine, ma duc putin sa dansez. Ceea ce va urez si voua.
O seara buna si un weekend sportiv,
Oana
P.S. - update chiar am fost acolo, si astea sunt impresiile cu care m-am intors.
No comments:
Post a Comment